Noi reglementări europene privind conținutul generat cu inteligența artificială

Regulile intră în vigoare începând cu data de 2 august 2026 și oferă utilizatorilor o imagine clară asupra originii conținutului pe care îl consumă în mediul digital. Uniunea Europeană face un nou pas important în reglementarea utilizării inteligenței artificiale, odată cu publicarea versiunii finale a Codului de bune practici privind transparența conținutului generat de AI. Documentul, prezentat de Comisia Europeană, explică modul în care furnizorii de sisteme de inteligență artificială, platformele online și operatorii care utilizează astfel de tehnologii trebuie să respecte obligațiile prevăzute de AI Act, regulamentul european dedicat inteligenței artificiale.

Noile reguli vor deveni aplicabile începând cu 2 august 2026 și urmăresc să ofere utilizatorilor o imagine clară asupra originii conținutului pe care îl consumă în mediul digital. Într-o perioadă în care instrumentele bazate pe inteligență artificială pot genera imagini, videoclipuri, înregistrări audio și texte aproape imposibil de diferențiat de cele create de oameni, transparența devine una dintre cele mai importante condiții pentru menținerea încrederii în informațiile distribuite online.

Comisia Europeană consideră că utilizatorii trebuie să fie informați în mod clar atunci când interacționează cu un sistem AI

De ce sunt necesare aceste reguli

În ultimii ani, dezvoltarea modelelor de inteligență artificială generativă a schimbat profund modul în care este creat conținutul digital. Imaginile foto realiste, videoclipurile sintetice, vocile artificiale și textele produse automat au devenit tot mai accesibile, iar diferențele dintre conținutul autentic și cel generat de AI sunt din ce în ce mai greu de observat.

Această evoluție aduce numeroase beneficii, deoarece permite automatizarea unor activități și dezvoltarea unor instrumente inovatoare. Totuși, ea creează și riscuri importante. Printre acestea se numără răspândirea dezinformării, manipularea opiniei publice, fraudele bazate pe imitarea identității unor persoane reale și inducerea în eroare a consumatorilor.

Comisia Europeană consideră că dreptul cetățenilor de a cunoaște originea conținutului reprezintă o condiție esențială pentru funcționarea unei societăți democratice și pentru protejarea încrederii în informațiile distribuite în mediul online. Din acest motiv, transparența devine una dintre obligațiile centrale.

Codul de bune practici nu înlocuiește AI Act, ci oferă explicații practice privind aplicarea obligațiilor prevăzute de regulament. El stabilește recomandări tehnice și organizatorice pentru companiile care dezvoltă sisteme AI, pentru operatorii care folosesc astfel de tehnologii și pentru platformele online care distribuie conținut.

Cum se schimbă experiența utilizatorilor

Pentru utilizatorii obișnuiți, cea mai vizibilă schimbare va fi apariția unor etichete clare care indică faptul că un anumit conținut a fost generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Astfel, imaginile create artificial, videoclipurile realizate prin AI, înregistrările audio cu voci sintetice și deepfake-urile vor trebui marcate astfel încât publicul să înțeleagă că materialele respective nu reprezintă o reproducere autentică a realității.

Regulile se aplică și textelor generate automat atunci când acestea tratează subiecte de interes public și nu beneficiază de o revizuire umană sau de un control editorial efectiv. De exemplu, un material despre alegeri, sănătate, economie sau alte teme importante, redactat exclusiv cu ajutorul AI, va trebui identificat corespunzător.

În plus, utilizatorii care discută cu un chatbot vor trebui informați încă de la început că interacționează cu un sistem automatizat și nu cu o persoană reală.

Cea mai vizibilă schimbare va fi apariția unor etichete clare care indică faptul că un anumit conținut a fost generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale

Marcarea conținutului generat de AI

Una dintre cele mai importante prevederi ale Codului privește modul în care va fi marcat conținutul generat sau modificat prin inteligență artificială.

Comisia Europeană recomandă utilizarea unor soluții tehnice care permit identificarea automată a conținutului artificial. Acestea pot include metadate, watermark-uri invizibile, semnături digitale sau alte tehnologii similare.

Scopul este ca aceste marcaje să rămână funcționale chiar și atunci când fișierele sunt redistribuite, comprimate, editate sau publicate pe mai multe platforme.

În cazul imaginilor și videoclipurilor, marcajele pot fi integrate direct în fișiere sau în metadatele acestora. Pentru materialele audio sunt prevăzute soluții similare, adaptate caracteristicilor fișierelor sonore.

Textele ridică însă provocări suplimentare, deoarece nu păstrează metadatele în același mod. Din acest motiv, documentul recomandă dezvoltarea unor mecanisme specifice de identificare a textelor generate automat.

Comisia Europeană recomandă utilizarea unor soluții tehnice care permit identificarea automată a conținutului artificial

Instrumente pentru verificarea autenticității

Codul nu se limitează la obligația de etichetare. El prevede și dezvoltarea unor instrumente care să permită verificarea autenticității conținutului.

Furnizorii sistemelor AI vor trebui să pună la dispoziție soluții prin care platformele, jurnaliștii, cercetătorii, autoritățile sau alți utilizatori interesați să poată verifica dacă un anumit material provine dintr-un sistem AI. Aceste instrumente pot fi oferite sub forma unor aplicații software, biblioteci tehnice, specificații publice sau servicii cloud accesibile prin API.

Cum ar putea arăta etichetele

Documentul propune inclusiv utilizarea unor iconițe europene standardizate, care să fie recunoscute ușor indiferent de platforma pe care apare conținutul. Printre variantele analizate se numără etichetele „AI GENERATED” și „AI MODIFIED”, menite să indice dacă un material a fost creat integral de inteligența artificială sau doar modificat cu ajutorul acesteia.

Aceste etichete ar putea apărea într-un colț al unei imagini, peste un videoclip, lângă un text sau într-o altă zonă vizibilă, adaptată fiecărui tip de conținut. Testele realizate în mai multe state membre au arătat că utilizatorii înțeleg mai ușor mesajele explicite decât simbolurile abstracte, motiv pentru care variantele care includ text au fost considerate cele mai eficiente.

Codul stabilește un principiu foarte clar: utilizatorul trebuie să fie informat încă din primul moment în care vede, citește sau ascultă conținutul. Avertismentele nu trebuie ascunse în meniuri, condiții de utilizare sau pagini separate. Informația privind utilizarea inteligenței artificiale trebuie să fie vizibilă imediat și suficient de clară pentru a putea fi observată fără efort.

Utilizatorul trebuie să fie informat încă din primul moment în care vede, citește sau ascultă conținutul generat sau modificat cu inteligența artificială

Responsabilitățile furnizorilor de sisteme AI

Companiile care dezvoltă modele generative vor avea obligații extinse în ceea ce privește transparența. Acestea trebuie să introducă automat marcaje în conținutul produs, să utilizeze soluții tehnice rezistente la modificări și să reducă posibilitatea eliminării ușoare a acestor identificatori.

De asemenea, furnizorii trebuie să dezvolte instrumente de verificare, să testeze periodic eficiența mecanismelor implementate și să colaboreze cu autoritățile competente.

Ce obligații au organizațiile care folosesc AI

Nu doar dezvoltatorii de inteligență artificială sunt vizați de noile reguli, ci și organizațiile care utilizează aceste tehnologii în activitatea lor.

Companiile, instituțiile și platformele care publică deepfake-uri sau texte generate automat pe teme de interes public trebuie să informeze clar publicul atunci când materialele respective nu au trecut printr-o verificare editorială umană.

În plus, operatorii trebuie să stabilească proceduri interne privind responsabilitatea editorială, verificarea conținutului și gestionarea obligațiilor prevăzute de AI Act.

Codul precizează că aceste măsuri nu trebuie să afecteze libertatea presei, independența editorială sau protecția surselor jurnalistice

Rolul platformelor online

Platformele digitale și motoarele de căutare sunt încurajate să faciliteze respectarea regulilor prin introducerea unor instrumente simple de etichetare.

De exemplu, atunci când un utilizator încarcă o imagine sau un videoclip creat cu ajutorul AI, platforma ar putea oferi posibilitatea selectării unei opțiuni care marchează automat conținutul.

În cazul platformelor foarte mari, aceste măsuri completează obligațiile deja existente în baza Digital Services Act privind reducerea riscurilor asociate dezinformării și manipulării informațiilor.

Prin urmare, Codul de bune practici oferă un cadru concret pentru modul în care inteligența artificială poate fi utilizată într-un mod transparent și responsabil, fără a limita inovația. Odată cu intrarea în vigoare a regulilor, din 2 august 2026, transparența privind utilizarea inteligenței artificiale va deveni o componentă esențială a modului în care este creat și distribuit conținutul în Uniunea Europeană.

 

Citește și /joburile-nou-create-de-inteligenta-artificiala/