Angajații unei firme în faliment – sfaturi angajați firmă faliment. Firmele din România ar putea fi obligate să plătească o asigurare pentru insolvență sau faliment. În condițiile în care numărul firmelor care intră în faliment este în creștere, se pune întrebarea ce se întâmplă cu contractele de muncă ale angajaților dacă firma pentru care lucrează intră în insolvență. Conform legislației în vigoare, situația angajaților în cazul în care firma la care sunt angajați intră în faliment este reglementată de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Așadar, în cazul în care o companie intră în faliment, aceasta este obligată să desfacă contractele de muncă încheiate cu salariații.
Tipuri de faliment. Două situații pentru angajații unei firme în faliment
Situația angajaților este diferită în funcție de tipul de faliment declarat. Există, așadar, două modalități: lichidarea firmei și falimentul sistemic.
Falimentul prin lichidare înseamnă vinderea activelor deținute de o firmă, iar cu fondurile obținute se plătesc datoriile. În această situație, contractele de muncă sunt desfăcute în mod automat, deoarece firma își suspendă activitatea.
Pe de altă parte, falimentul sistemic presupune restructurarea companiei. În acest caz, se poate decide păstrarea sau desfacerea contractelor de muncă.
Astfel, creanţele vor fi plătite, în cazul falimentului, într-o anumită ordine. În primul rând trebuie achitate taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii falimentului. Ulterior, se plătesc creanțele provenite din raportul de muncă.
În urma lichidării firmei, înainte de orice alte datorii se plătesc salariile restante ale angajaților
Dacă nu există fonduri suficiente pentru acoperirea datoriilor cu salariile, titularii creanțelor vor primi o cotă falimentară, reprezentând suma proporţională cu procentul pe care creanţa lor îl deţine în categoria creanţelor respective.
Fondul pentru plata creanțelor salariale
În cazul unei companii intrate în insolvență sau în faliment, pentru plata salariilor restante se poate accesa Fondul pentru plata creanțelor salariale. Suma maximă acordată din acest Fond pentru fiecare angajat nu poate depăşi echivalentul a trei salarii medii brute pe economie. În plus, nu se pot plăti salarii mai vechi de trei luni.
Cererea de accesare a Fondului ar trebui să fie soluţionată în termen de 45 de zile. Solicitarea se depune la agenţia locală de ocupare a forţei de muncă și trebuie să cuprindă o cerere, o copie a hotărârii judecătorești definitive de deschidere a procedurii de insolvenţă, situaţia datoriilor salariale și copii după ștatele de plată și după fişele de lichidare ale persoanelor ale căror raporturi de muncă au încetat.
În cazul unei companii în insolvență sau în faliment, pentru plata salariilor restante se poate accesa Fondul pentru plata creanțelor salariale
Ce puteți face dacă angajatorul nu vă mai plătește salariul?
În primul rând, o persoană care nu își primește drepturile salariale în condițiile prevăzute de contract trebuie să notifice în scris compania. În sesizare trebuie să notificați firma că nu și-a îndeplinit obligațiile. Trebuie să știți că acesta este un pas important, întrucât s-ar putea să aveți nevoie în instanță de documentul transmis angajatorului.
Al doilea pas, după ce ați notificat angajatorul, este să depuneți o sesizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Instituția este obligată să vă răspundă în termen de 45 de zile lucrătoare și să efectueze un control la firma pentru care lucrați. În urma controlului, Inspectoratul va constata că angajatorul nu și-a îndeplinit obligațiile legale din contractul de muncă.
După aceea, cu toate aceste documente, trebuie să vă adresați instanței pentru a vă recupera banii.
Mediul de afaceri, din ce în ce mai vulnerabil
Potrivit datelor ONRC, în 2018 şi-au suspendat activitatea 18.038 de firme, în creștere cu 10,12% faţă de anul anterior. În plus, 34.358 de firme au fost dizolvate, cu 10,13% mai multe decât în 2017. În ianuarie 2019, au fost suspendate 1.664 de firme, iar alte 2.500 au fost dizolvate.
Datele mai arată că în ianuarie – februarie 2019, peste 3.000 de firme și-au suspendat activitatea, 986 au intrat în insolvență, iar alte peste 5.500 au fost dizolvate.
În primele două luni ale anului curent, peste 3.000 de societăți și-au suspendat activitatea, 986 au intrat în insolvență, iar alte peste 5.500 au fost dizolvate
Potrivit unui studiu realizat de Sierra Quadrant, în eventualitatea unei noi crize, mediul de afaceri ar fi mult mai vulnerabil. Motivele sunt următoarele: afacerile sunt mai îndatorate și mai sensibile la apariția unor șocuri financiare.
Firma Coface arăta, de asemenea, că numărul de insolvenţe va avansa în 2019 cu 6%, faţă de 2018.
Cele mai riscante domenii de activitate, în funcție de numărul de firme în insolvență, sunt comerțul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, construcţiile, industria prelucrătoare, hotelurile și restaurantele, precum și serviciile de transport și depozitare
Schimbări legislative. Cum funcționează asigurarea de insolvență sau faliment?
Potrivit unui proiect de lege realizat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), firmele din România ar putea fi obligate să plătească o asigurare pentru insolvență sau faliment. Cu aceste fonduri ar trebuie să fie acoperite costurile practicienilor în insolvenţă (administrator judiciar sau lichidator).
Firmele din România ar putea fi obligate să plătească o asigurare pentru insolvență sau faliment
Asigurarea se va plăti la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în vederea înregistrării în registru. Valoarea pe care ar urma să o aibă această poliță nu a fost stabilită.
În concluzie, deși riscurile economice pentru anul 2019 sunt destul de ridicate, este important de știut că legea privind insolvența și falimentul protejează, pe cât se poate, salariații companiilor care își închid porțile din cauza dificultăților economice.
Citește și Când este momentul să faci o schimbare de carieră?
