Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat. Bugetul alocat pentru acest program în 2023 este de 200 de milioane de lei credite bugetare și 500 milioane de lei credite de angajament. Cutremurele din ultima perioadă, atât cele din Turcia, cât și cele din România, din județul Gorj, au adus în atenție problema clădirilor cu risc seismic ridicat. Potrivit datelor Ministerul Dezvoltării, în țara noastră există 2.687 de clădiri cu risc seismic I şi II, majoritatea fiind în București. O analiză a Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă arată însă că situația clădirilor aflate în pericol în caz de cutremur puternic este mult mai gravă – în cazul unui cutremur similar celui din martie 1977, 23.000 de clădiri din București pot suferi „avarii semnificative”.
Consolidarea clădirilor cu bulină roșie reprezintă un proces important pentru menținerea și îmbunătățirea structurii și stabilității acestora. Acest proces implică înlocuirea sau repararea zonelor deteriorate ale blocului cu materiale noi, mai puternice și mai rezistente.
Capitala are aproximativ 2.400 de clădiri cu risc seismic, iar Sectorul 1 este considerat drept cea mai periculoasă zonă din București în cazul unui cutremur
În România, în 2023, Ministerul Dezvoltării derulează Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat, care, pentru anul 2023, are un buget alocat de 200 de milioane de lei credite bugetare și 500 milioane de lei credite de angajament, iar finanțarea este de 100%.
Cum se face consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat?
Înainte de a începe consolidarea, este important să se evalueze cu atenție starea blocului, identificând zona sau zonele care au nevoie de reparații și determinând care sunt materialele necesare pentru a efectua consolidarea. De asemenea, se recomandă consultarea unui inginer structural pentru a asigura siguranță și eficiență procesului de consolidare.
Procesul de consolidare a clădirilor cu bulină roșie poate fi efectuat prin mai multe metode, în funcție de starea blocului și de materialele disponibile
Procesul de consolidare a clădirilor cu bulină roșie poate fi efectuat prin mai multe metode, în funcție de starea blocului și de materialele disponibile.
Dintre cele mai des folosite metode enumerăm:
- Înlocuirea zonei deteriorate cu beton armat sau cu o gamă largă de materiale moderne, cum ar fi fibra de sticlă sau materiale compozite. Acestea oferă o stabilitate suplimentară clădirii, împiedicând apariția problemelor viitoare;
- Instalarea de sisteme de ancorare sau de bări de consolidare, care sunt proiectate pentru a adăuga susținere și stabilitate blocului;
- Adăugarea de materiale suplimentare, cum ar fi plăci metalice sau profile, pentru a spori stabilitatea clădirii.
Consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat se poate face și prin adăugarea de materiale suplimentare, cum ar fi plăci metalice sau profile, pentru a spori stabilitatea clădirii
După încheierea procesului de consolidare, este important să se verifice cu atenție starea clădirii pentru a afla dacă este mai stabilă decât înainte.
Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat
Începând cu acest an, Ministerul Dezvoltării derulează Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat, care, pentru anul 2023, are un buget alocat de 200 de milioane de lei din credite bugetare și 500 milioane de lei credite de angajament, iar finanțarea este de 100%. Ministerul nu cere cofinanțare nici de la locatari, nici de la autoritățile locale sau centrale.
Locatarii clădirilor consolidate și autoritățile locale nu vor fi nevoiți să restituie banii primiți pentru consolidarea clădirilor și blocurilor cu bulină roșie
Programul este unul multianual, de interes și utilitate publică, derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 212/2022, și, în cadrul acestuia, sunt incluse atât clădirile de locuințe multietajate, cât și clădirile publice, încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII. Cererile de finanțare pot fi depuse de autoritățile publice locale și centrale.
Ministerul Dezvoltării a primit cereri de finanțare în valoare de 5,7 miliarde de lei pentru consolidarea seismică a 366 de clădiri
Obiectivul Programului îl constituie finanțarea proiectării și execuției lucrărilor de consolidare la clădirile încadrate de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate în clasa de risc seismic RsI sau RsII prin raport de expertiză tehnică, realizată în conformitate cu normativul Cod de proiectare seismică – Partea a III-a – Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P100-3, în vigoare la data solicitării includerii în Program, în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice, precum și asigurării funcționalității acestora conform tuturor cerințelor fundamentale și a creșterii eficienței energetice.
Până la finele lunii februarie 2023, Ministerul Dezvoltării a primit cereri de finanțare în valoare de 5,7 miliarde de lei pentru consolidarea seismică a 366 de clădiri. Apelul de proiecte a fost finalizat.
Fonduri disponibile și prin Planul Național de Redresare și Reziliență
Suplimentar clădirilor consolidate prin Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat, derulat de Ministerul Dezvoltării, Ministerul finanțează, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), alte 238 de clădiri, iar prin Compania Națională de Investiții – CNI 57 de clădiri.
Alte 238 de clădiri cu bulină roșie vor fi consolidate cu fonduri PNRR
Consolidarea clădirilor cu bulină roșie poate fi un proces important și eficient pentru menținerea și îmbunătățirea structurii și stabilității, în contextul cutremurelor înregistrate în luna februarie a anului curent. Procesul poate fi efectuat prin mai multe metode, iar începând din acest an, în România se asigură fonduri atât din bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cât și prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență.
Citește și https://jurnaluldeafaceri.ro/cand-va-adopta-romania-moneda-euro/
