În acest moment, țara noastră nu îndeplineşte niciunul din cele patru criterii de convergenţă. Croaţia va trece la moneda euro începând cu 1 ianuarie 2023, iar Bulgaria are în vedere să adopte moneda unică europeană din anul 2024. În mod firesc, ne întrebăm când va adopta şi România moneda euro şi care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinim pentru a adera la zona euro.

Raportul de convergenţă din 2022 arată, din păcate, că România nu îndeplineşte niciuna din condiţiile necesare pentru adoptarea monedei euro. Raportul evaluează progresele efectuate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la euro. Este vorba de cele şapte ţări membre UE din afara zonei euro care s-au angajat, din punct de vedere juridic, să adopte moneda euro.

România nu îndeplineşte niciuna din condiţiile necesare pentru adoptarea monedei euro

Raportul Comisiei Europene ne indică faptul că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Criteriile care trebuiau îndeplinite sunt criteriul de stabilitate a preţurilor, cel privind finanţele publice, criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung.

Obiectivul de aderare la zona euro

Guvernul și Banca Națională a României au renunțat să mai înainteze o dată privind obiectivul de aderare a României la zona euro. În prezent, autorităţile afirmă că pun accent pe revenirea socio-economică după pandemia COVID-19, dar și pe reducerea efectelor negative ale războiului din Ucraina.

Bulgaria și-a stabilit data de 1 ianuarie 2024 ca obiectiv de trecere la moneda euro

Într-un document transmis de Guvern către autorităţile europene, Executivul precizează că România își menține angajamentul de aderare la zona euro, însă, în prezent, eforturile se axează pe revenirea economică și socială post-pandemie COVID-19 și pe diminuarea efectelor negative generate de conflictul militar din Ucraina, efecte ce sunt resimțite pe trei paliere. Este vorba de evoluția prețurilor la materii prime, alimente și energie, prețuri ce vor susține o creștere mai accelerată a inflației, de perturbarea lanțurilor de aprovizionare cu efect direct asupra comerțului, precum şi de diminuarea gradului de încredere al consumatorilor/mediului de afaceri, din cauza înăspririi condițiilor financiare. Un alt element ce provoacă neîncredere ține de potențiala ieșire a capitalului de pe piețele emergente, precum și de problemele sociale ce derivă din sosirea unui număr ridicat de refugiați.

România își menține angajamentul de aderare la zona euro, însă în prezent eforturile se axează pe revenirea economică și socială post-pandemie COVID-19 și pe diminuarea efectelor negative generate de conflictul militar din Ucraina

Condiţiile pentru aderarea la zona euro

La ora actuală, 19 state membre ale Uniunii Europene folosesc euro.

Pentru a adopta moneda euro, statele membre ale UE trebuie să îndeplinească o serie de condiţii denumite criterii de convergență. Aceste condiții economice și juridice obligatorii au fost convenite în Tratatul de la Maastricht în anul 1992 și sunt cunoscute și sub denumirea de „criteriile de la Maastricht”. Toate statele membre ale UE, cu excepția Danemarcei, trebuie să adopte moneda euro și să adere la zona euro, odată ce sunt pregătite să îndeplinească aceste criterii.

Criterii economice de convergență

Condițiile economice pentru aderarea la zona euro contribuie la asigurarea faptului că un stat este pregătit pentru integrarea în regimul monetar al zonei euro.

Conform datelor Consiliului European există patru criterii economice de convergență.

.

.

1. Stabilitatea prețurilor

Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate.

2. Finanțe publice solide și sustenabile

Țara care vrea să adere la zona euro nu ar trebui să facă obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive.

3. Stabilitatea cursului de schimb

Țara trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (MCS II) timp de cel puțin doi ani fără devieri semnificative de la cursul central din cadrul MCS II și fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeași perioadă.

4. Ratele dobânzilor pe termen lung

Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

Cele patru criterii pentru aderarea la zona euro sunt:

– stabilitatea prețurilor

– finanţe publice solide şi sustenabile

– stabilitatea cursului de schimb

– ratele dobânzilor pe termen lung

Convergența juridică

La aceste patru criterii se adaugă şi convergenţa juridică. Candidații pentru aderarea la zona euro trebuie, de asemenea, să se asigure că legislația lor națională este compatibilă cu tratatul și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al Băncii Centrale Europene (BCE).

Tratatul de la Maastricht nu specifică un calendar pentru aderarea la zona euro, lăsând la latitudinea statelor membre să-și dezvolte strategiile care să conducă la îndeplinirea criteriilor de convergență.

Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană sunt instituţiile care decid dacă o țară candidată la aderarea la zona euro îndeplinește sau nu condițiile necesare. După evaluarea progreselor înregistrate în raport cu criteriile de convergență, cele două instituții își publică concluziile în propriile rapoarte. Acestea trebuie apoi ratificate de Consiliul ECOFIN, după consultări cu Parlamentul și cu șefii de stat. Dacă avizele sunt favorabile, procesul de adoptare a monedei euro poate demara.

Citeşte şi Web3: Tehnologia care va schimba modul în care folosim internetul