Power Electric, soluții de iluminat adaptate fiecărui proiect

Rolul companiei este să aducă împreună proiectarea, tehnologia, implementarea și punerea în funcțiune, punând la dispoziția clienților soluția optimă. Power Electric, companie care activează pe piață sub brandul Can&Power, are o experiență de peste 30 de ani în domeniul soluțiilor electrice și de iluminat.

Compania furnizează și integrează soluții pentru iluminat interior, exterior, arhitectural, urban și de siguranță, precum și sisteme avansate de control și automatizare. Portofoliul de servicii include proiectare luminotehnică, programarea sistemelor DALI, DALI-2, Dynalite și DMX, integrarea cu sisteme BMS, soluții pentru iluminatul de urgență și baterii centralizate, punere în funcțiune și asistență tehnică.

Prin colaborarea cu producători internaționali importanți și prin experiența acumulată în proiecte complexe, Power Electric urmărește să ofere soluții eficiente, fiabile și adaptate cerințelor reale ale fiecărui beneficiar.

Pentru a afla mai multe despre tendințele actuale din domeniu și soluțiile oferite de companie, am stat de vorbă cu Florin Niculae, Director General Power Electric – Can&Power.

Jurnalul de Afaceri: În ultimii ani se vorbește tot mai mult despre inteligență artificială și sustenabilitate. Cum schimbă tehnologia modul în care gestionăm consumul de energie în clădiri și în orașe?

Florin Niculae: „Cred că, de multe ori, eficiența energetică este redusă la o discuție despre înlocuirea unor echipamente vechi cu unele mai eficiente. În iluminat, de exemplu, se consideră că este suficient să schimbi corpurile convenționale cu unele LED. Este un pas important, dar este doar începutul. Diferența reală apare atunci când sistemul începe să răspundă nevoilor din teren. Să știe dacă există oameni într-o încăpere, câtă lumină naturală intră prin ferestre, care este nivelul traficului într-o anumită zonă sau la ce ore este folosit efectiv un spațiu.

Într-o clădire de birouri nu este normal să avem același nivel de iluminat într-o zonă ocupată și într-una în care nu se află nimeni. La fel, într-un oraș, nu are sens ca o stradă intens circulată și o alee pe care nu trece nimeni să fie iluminate permanent în același mod. Senzorii, sistemele de control și analiza datelor ne permit să folosim energia exact acolo și atunci când este necesară. Inteligența artificială poate adăuga un nivel suplimentar, pentru că nu doar reacționează la ceea ce se întâmplă, ci poate identifica anumite tipare și poate anticipa nevoile. Așadar, nu mai vorbim doar despre echipamente eficiente, ci despre administrarea inteligentă a consumului.!

J.A.: Se discută tot mai des despre tranziția de la Smart Building la Smart City. Cum vedeți această evoluție și ce pași ar trebui să urmeze autoritățile locale?

F.N.: „Un Smart City nu apare peste noapte și nu se construiește prin achiziția unei singure platforme. El se dezvoltă treptat, prin conectarea unor sisteme care, în prezent, funcționează de multe ori separat: iluminatul public, traficul, parcările, transportul, clădirile administrative, școlile, spitalele sau rețelele de energie.

Din punctul meu de vedere, primul pas este ca fiecare investiție nouă să fie gândită și pentru ceea ce va urma. Poate că astăzi o primărie are nevoie doar de un sistem de telegestiune a iluminatului public, dar peste câțiva ani va dori să integreze senzori de mediu, monitorizarea traficului, camere video sau alte servicii.

Dacă soluția cumpărată astăzi este complet închisă și nu poate comunica cu alte sisteme, investiția va deveni rapid o limitare. Autoritățile ar trebui să pornească de la o strategie pe termen lung, nu de la proiecte izolate. Este important să aleagă tehnologii bazate pe standarde deschise, să definească foarte clar ce date vor să colecteze și, mai ales, ce vor face cu aceste date. Nu este suficient să montezi senzori și să afișezi informații într-o platformă. Trebuie să existe oameni și proceduri prin care informațiile respective să fie transformate în decizii.”

J.A.: De ce considerați că iluminatul inteligent poate fi unul dintre primii pași concreți în transformarea unui oraș într-un Smart City?

F.N.: „Iluminatul public are un avantaj foarte important: este deja prezent aproape peste tot. Avem stâlpi, alimentare cu energie și o infrastructură distribuită pe străzi, în parcuri, în piețe și în zonele pietonale. Din acest motiv, iluminatul poate deveni o bază foarte bună pentru dezvoltarea altor servicii inteligente. Pe aceeași infrastructură pot fi integrați senzori de trafic, senzori de mediu, echipamente de comunicație, camere sau diferite aplicații destinate cetățenilor.

Primul beneficiu este, evident, reducerea consumului de energie. Dar sistemele inteligente mai oferă ceva la fel de important: control și vizibilitate. Administrația poate vedea de la distanță dacă un corp de iluminat nu mai funcționează, dacă există o problemă într-un tablou sau dacă într-o anumită zonă consumul este diferit de cel normal. Nu mai trebuie să aștepte ca un cetățean să semnaleze o defecțiune.

În același timp, nivelul de iluminat poate fi adaptat în funcție de oră, trafic sau tipul zonei. Nu înseamnă că lăsăm străzile în întuneric, ci că folosim lumina într-un mod mai inteligent, păstrând siguranța și confortul.”

J.A.: Orașele din România se confruntă cu presiuni tot mai mari privind eficiența energetică. Care sunt cele mai mari provocări pe care le observați și cum pot fi depășite?

F.N.: „Sincer, nu cred că principala problemă este lipsa tehnologiei. Tehnologia există și este disponibilă inclusiv în România.

Problema este că, de multe ori, investițiile sunt analizate aproape exclusiv prin prețul de achiziție. Se compară două produse sau două sisteme și se alege varianta cea mai ieftină, fără să fie calculat costul real de exploatare pe o perioadă de zece sau cincisprezece ani. Un echipament mai ieftin la achiziție poate genera costuri mai mari prin consum, mentenanță, lipsa pieselor de schimb sau imposibilitatea de a fi integrat ulterior într-un sistem mai complex.

O altă problemă este fragmentarea proiectelor. O firmă furnizează corpurile de iluminat, alta sistemul de control, alta comunicația, iar la final nimeni nu mai are responsabilitatea întregii soluții. Când apare o problemă, fiecare spune că partea sa funcționează.

Pentru a depăși aceste dificultăți, cred că trebuie pus mai mult accent pe proiectare, pe compatibilitatea dintre componente și pe responsabilitatea integratorului. Beneficiarul nu cumpără doar niște produse. El trebuie să primească un sistem funcțional, documentat și pregătit să poată fi extins.”

J.A.: Cum contribuie Power Electric, prin proiectele și soluțiile sale, la reducerea consumului de energie și a costurilor de operare?

F.N.: „De multe ori, clienții vin la noi și cer direct un anumit produs. După primele discuții constatăm însă că problema lor nu este doar alegerea unui corp de iluminat, ci modul în care va funcționa întregul sistem.

De aceea, încercăm să pornim de la nevoia reală. Analizăm destinația spațiului, programul de funcționare, lumina naturală, cerințele de siguranță, costurile de mentenanță și posibilitățile de integrare cu alte instalații.

În funcție de proiect, soluția poate include proiectare luminotehnică, corpuri de iluminat eficiente, senzori, control DALI sau DALI-2, sisteme Dynalite, DMX pentru iluminatul arhitectural, integrare cu BMS, iluminat de siguranță și monitorizare centralizată.

Nu credem în soluții universale. Un spital are alte cerințe decât un depozit, o clădire de birouri, un magazin sau o instalație de iluminat public. Contribuția noastră este tocmai aceasta: să alegem și să integrăm tehnologiile potrivite astfel încât beneficiarul să obțină o instalație eficientă, dar și simplu de exploatat. O soluție foarte sofisticată, pe care personalul nu știe să o folosească, nu este neapărat o soluție bună.”

J.A.: Ce rol au senzorii și datele colectate în administrarea inteligentă a unei clădiri sau a infrastructurii urbane?

F.N.: „Senzorii reprezintă, practic, simțurile unui sistem inteligent. Fără ei, sistemul execută doar niște programe prestabilite. Cu ajutorul lor, poate înțelege ce se întâmplă în realitate.

Într-o clădire, putem afla dacă un spațiu este ocupat, câtă lumină naturală există, ce temperatură este sau cum sunt utilizate anumite zone. Într-un oraș, putem avea informații despre trafic, mișcare pietonală, calitatea aerului, zgomot, temperatură sau funcționarea infrastructurii. Dar simpla colectare a datelor nu rezolvă nimic. Vedem uneori proiecte cu foarte mulți senzori și cu platforme care afișează zeci de grafice, fără să fie clar cine analizează informația și ce decizie se ia în urma ei.

Valoarea apare atunci când datele sunt transformate în acțiuni: modificarea unui program de iluminat, intervenția unei echipe de mentenanță, adaptarea consumului sau reorganizarea modului în care este utilizat un spațiu.

Datele trebuie să ajute oamenii să ia decizii mai bune, nu doar să arate bine pe un ecran.”

J.A.: Dincolo de pornirea, oprirea sau reglarea iluminatului, unde poate interveni inteligența artificială?

F.N.: „Inteligența artificială poate observa relații pe care un program clasic nu le identifică atât de ușor. De exemplu, un sistem tradițional poate reduce iluminatul la o anumită oră. Un sistem care analizează date poate învăța că, în anumite zile, într-o zonă există activitate mai mare, că vremea influențează traficul sau că un anumit spațiu este utilizat diferit în funcție de sezon. Pe baza acestor informații, sistemul poate ajusta nivelurile de iluminat fără să fie necesară rescrierea permanentă a programelor.

O altă utilizare importantă este mentenanța predictivă. Analizând consumul, temperatura, numărul de ore de funcționare și eventualele abateri, sistemul poate semnala că un echipament începe să funcționeze anormal înainte ca acesta să se defecteze complet.

Totuși, aș evita să folosim inteligența artificială doar pentru că este un termen la modă. În unele proiecte este foarte utilă, în altele un sistem bine proiectat de senzori și automatizări este suficient. Tehnologia trebuie aleasă în funcție de problemă, nu problema inventată pentru a justifica tehnologia.”

J.A.: Ne puteți oferi exemple de proiecte implementate de Power Electric care demonstrează impactul iluminatului inteligent asupra consumului și asupra calității spațiului?

F.N.: „Prefer să nu nominalizez un proiect anume. Toate proiectele la care am lucrat ne sunt dragi, ne mândrim cu ele și fiecare are frumusețea, complexitatea și provocările lui.

De-a lungul timpului am fost implicați în proiecte foarte diferite: stadioane și săli de sport, spitale, clădiri și spații de birouri, hale industriale și fabrici, proiecte de iluminat stradal, iluminat arhitectural, fațade iluminate și fațade dinamice.

Fiecare dintre aceste categorii presupune o abordare diferită. Într-un spital, de exemplu, accentul cade pe siguranță, fiabilitate, confort vizual și integrarea iluminatului normal cu iluminatul de siguranță și cu sistemele de management ale clădirii. Într-o fabrică sau într-o hală industrială sunt foarte importante eficiența energetică, nivelurile corecte de iluminare, uniformitatea și reducerea costurilor de mentenanță. Într-un stadion sau într-o sală sportivă intervin cerințe stricte legate de iluminarea suprafeței de joc, transmisii TV, control și scenarii de funcționare.

În cazul iluminatului stradal, sistemele inteligente permit reglarea fluxului luminos, monitorizarea consumului și identificarea rapidă a defecțiunilor. La fațade și în proiectele de iluminat dinamic, tehnologia oferă libertate creativă, dar și posibilitatea de a controla foarte precis consumul, scenariile și intervalele de funcționare.

Cred că acesta este unul dintre lucrurile care ne definesc: nu aplicăm aceeași soluție peste tot. Fiecare proiect are propria logică și propriul echilibru între eficiență, funcționalitate, estetică și costuri. Tocmai această diversitate ne-a ajutat să acumulăm experiență și să putem aborda proiecte din ce în ce mai complexe.”

J.A.: Din perspectiva dumneavoastră, cât de pregătite sunt orașele din România pentru adoptarea soluțiilor inteligente și care sunt principalele obstacole?

F.N.: „Situația este destul de diferită de la un oraș la altul. Există administrații care au echipe tehnice bune, o strategie și o înțelegere corectă a tehnologiei. Există însă și proiecte în care termenul „Smart City” este folosit mai mult în prezentări decât în realitate.

Cred că unul dintre obstacole este lipsa continuității. Un proiect începe într-o anumită direcție, apoi se schimbă echipa, se schimbă prioritățile și următoarea investiție este făcută fără legătură cu prima.

Mai există și teama de sisteme complexe. Este de înțeles, pentru că unele administrații au avut experiențe cu tehnologii greu de utilizat sau cu furnizori care nu au mai oferit suport după finalizarea proiectului. De aceea, soluțiile trebuie să fie deschise, documentate și să nu îl facă pe beneficiar dependent pentru totdeauna de un singur furnizor.

România are totuși un avantaj: poate învăța din proiectele implementate deja în alte țări și poate evita o parte dintre greșelile făcute acolo. Nu trebuie să inventăm totul de la zero, dar trebuie să alegem atent ce ni se potrivește.”

J.A.: Pe lângă reducerea consumului, ce schimbări concrete poate aduce iluminatul inteligent în viața unei comunități?

F.N.: „Pentru cetățean, cea mai importantă schimbare este că orașul poate deveni mai sigur și mai confortabil.

Un iluminat corect nu înseamnă neapărat mai multă lumină. Uneori, prea multă lumină, distribuită prost, poate crea orbire, zone de contrast și disconfort. Important este să avem lumina potrivită, acolo unde este nevoie.

Sistemele inteligente pot adapta iluminatul în funcție de circulație, pot semnala mai rapid defecțiunile și pot permite administrației să gestioneze diferit o zonă rezidențială, un bulevard, un parc sau o trecere de pietoni.

Există și beneficii legate de mediu. Reducerea consumului înseamnă emisii mai mici, iar controlul atent al luminii poate limita poluarea luminoasă și impactul asupra zonelor rezidențiale sau asupra biodiversității.

În plus, infrastructura de iluminat poate susține și alte servicii. Acesta este, probabil, unul dintre cele mai importante avantaje pe termen lung: investiția nu mai servește unei singure funcții.”

J.A.: Privind spre următorii cinci-zece ani, cum credeți că vor arăta orașele care investesc de acum în infrastructură inteligentă și ce rol își propune să aibă Power Electric?

F.N.: „Cred că diferența dintre orașele care investesc corect acum și cele care amână va deveni foarte vizibilă. Nu mă refer neapărat la lucruri spectaculoase sau futuriste. Un oraș inteligent nu trebuie să arate ca într-un film. Pentru cetățean, inteligența unei infrastructuri se vede prin lucruri foarte concrete: mai puține defecțiuni, intervenții mai rapide, trafic mai bine gestionat, spații publice mai sigure și costuri mai mici pentru comunitate.

Orașele care vor construi sisteme deschise și compatibile vor putea adăuga treptat noi servicii, fără să înlocuiască de fiecare dată întreaga infrastructură. Cele care vor cumpăra soluții izolate riscă să aibă multe «insule inteligente» care nu comunică între ele.

În ceea ce privește Power Electric, noi activăm în această piață de peste 30 de ani. Am început într-o perioadă în care discuția era aproape exclusiv despre corpul de iluminat și sursa de lumină. Astăzi discutăm despre software, senzori, protocoale, integrare și date.

Am evoluat odată cu piața și vrem să continuăm în aceeași direcție. Rolul nostru nu este doar să livrăm echipamente, ci să aducem împreună proiectarea, tehnologia, implementarea și punerea în funcțiune.

Ne dorim să fim implicați în proiecte în care soluțiile sunt alese pentru ceea ce pot oferi pe termen lung, nu doar pentru a îndeplini o cerință minimă într-un caiet de sarcini. În final, un proiect inteligent nu este cel care conține cele mai multe tehnologii, ci acela care funcționează bine, este folosit de beneficiar.”

Citește și https://jurnaluldeafaceri.ro/editoriale/2025/august/power-electric-lider-in-domeniul-solutiilor-lumino-tehnice-si-electrice/