- TOATE CATEGORIILE 26098
- ACTUALITATE 7
- AGRICULTURĂ 1735
- COMPANII 4905
- CONSTRUCȚII 1656
- DIVERSE 4
- ECONOMIE 2074
- ENERGIE 1311
- FINANȚE 3548
- IT&C 1714
- LOGISTICĂ 2458
- RETAIL 2273
- SĂNĂTATE 2024
- SOCIAL 2584
ȘTIRE:Economie
Comisia Europeană aprobă parțial cererea României de plată de 2,67 miliarde de euro prin PNRR
Cerere plată PNRR. Comisia Europeană a aprobat parțial cea de-a cincea cerere de plată depusă de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare totală de 2,67 miliarde de euro. Evaluarea instituției europene arată că România a îndeplinit satisfăcător 34 dintre cele 37 de jaloane și 35 dintre cele 38 de ținte aferente acestei solicitări. Pentru șase dintre obiectivele asumate, Comisia nu a putut confirma, deocamdată, îndeplinirea condițiilor.
Deblocarea fondurilor europene
Decizia reprezintă un pas important pentru deblocarea fondurilor europene destinate reformelor și investițiilor din România, însă plata integrală a sumei solicitate depinde de clarificarea situației jaloanelor și țintelor rămase în suspensie.
Potrivit Comisiei Europene, cea de-a cincea cerere de plată vizează domenii importante pentru dezvoltarea economică și administrativă a țării, printre care gestionarea apei, a deșeurilor și a pădurilor, decarbonizarea transporturilor și a sectorului energetic, modernizarea administrației fiscale, dezvoltarea competențelor în domeniul sănătății și sprijinirea sectorului social.
De asemenea, reformele și investițiile incluse urmăresc consolidarea procesului decizional la nivel guvernamental, accelerarea digitalizării, stimularea cercetării, îmbunătățirea mediului de afaceri și dezvoltarea sistemului de educație.
Ce investiții și reforme au fost evaluate pozitiv de Comisia Europeană
Printre măsurile importante incluse în cea de-a cincea cerere de plată se numără extinderea accesului la internet de mare viteză în sute de sate din România. Proiectul urmărește conectarea comunităților rurale în care operatorii comerciali au avut un interes economic redus pentru dezvoltarea infrastructurii de comunicații.
O altă direcție importantă este reducerea emisiilor de carbon în transporturi și energie. România și-a asumat achiziționarea de vehicule nepoluante pentru administrațiile publice, eliminarea din circulație a autovehiculelor vechi și poluante și diminuarea treptată a dependenței de producția de energie pe bază de combustibili fosili.
În paralel, tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon trebuie susținută prin creșterea producției interne de energie din surse regenerabile.
Digitalizarea reprezintă o altă componentă importantă a reformelor evaluate de executivul european. România a consolidat infrastructura digitală a universităților și a extins disponibilitatea și utilizarea serviciilor fiscale digitale, măsuri care urmăresc eficientizarea activității instituțiilor și simplificarea relației dintre contribuabili și administrația fiscală.
Șase jaloane și ținte nu au fost considerate îndeplinite
Deși evaluarea Comisiei Europene este favorabilă pentru majoritatea obiectivelor asumate, șase jaloane și ținte nu au primit, deocamdată, confirmarea îndeplinirii satisfăcătoare.
Acestea vizează intrarea în vigoare a actelor normative care permit utilizarea terenurilor de stat pentru investiții în energie regenerabilă și susțin dezvoltarea pieței hidrogenului regenerabil, precum și înființarea unui registru național unic al terenurilor aflate în proprietatea statului.
Printre obiectivele rămase în suspensie se mai află reducerea timpului mediu necesar pentru realizarea intervențiilor la rețeaua de transport al energiei electrice, aplicarea testului IMM și îmbunătățirea accesului companiilor la finanțare prin intermediul garanțiilor de portofoliu.
În cazul acestor obiective, Comisia Europeană a decis suspendarea evaluării, în conformitate cu articolul 24 alineatul (8) din Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Procedura permite României să transmită observații suplimentare și să beneficieze de timp pentru clarificarea problemelor identificate, fără ca plata aferentă jaloanelor și țintelor deja îndeplinite să fie blocată.
Când ar putea primi România banii
Următoarea etapă presupune transmiterea evaluării preliminare către Comitetul Economic și Financiar, care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz. Ulterior, plata către România poate fi realizată după emiterea acestui aviz și adoptarea de către Comisia Europeană a deciziei de plată.
Executivul european va comunica în perioada următoare autorităților române motivele pentru care consideră că anumite jaloane și ținte nu au fost îndeplinite satisfăcător. România va avea la dispoziție două luni pentru a transmite observații și explicații.
În funcție de răspunsul autorităților române, Comisia va decide dacă obiectivele respective pot fi considerate îndeplinite. Dacă evaluarea inițială va fi menținută, suma aferentă celor șase jaloane și ținte va fi scăzută din valoarea totală de 2,67 miliarde de euro solicitată prin această cerere de plată.
Valoarea exactă a eventualei reduceri va fi stabilită prin aplicarea metodologiei Comisiei Europene privind suspendarea plăților, publicată la 21 februarie 2023 și aplicabilă tuturor statelor membre. Aceasta acordă o importanță semnificativă jaloanelor esențiale care vizează reformele asumate.
În schimb, dacă România va furniza argumente și documente suficiente pentru a demonstra îndeplinirea obiectivelor, Comisia Europeană va putea aproba și vira sumele corespunzătoare acestora.
România a depus și ultima cerere de plată din PNRR
În paralel cu evaluarea celei de-a cincea solicitări, Comisia Europeană a confirmat că a primit deja cea de-a șasea și ultima cerere de plată a României prin PNRR. Aceasta se află în prezent în etapa de analiză.
Citește și Cash-flow-ul, testul de rezistență al unei companii

