Care sunt principalele surse de energie regenerabilă şi cum funcţionează ele? Surse de energie regenerabilă: Energia verde rămâne şi în 2018 una dintre cele mai dezbătute. La nivel european, în anul 2030, 32% din energia consumată ar trebui să provină din surse de energie regenerabilă. România are un potenţial ridicat să atingă această ţintă, conform Strategiei Energetice a ţării, lansată în 2018.

Astfel, în următorii 12 ani, ţara noastră ar trebui să aibă o creştere a capacităţilor eoliene până la o putere de 4.300 MW şi a celor fotovoltaice de până la 3.100 MW. În prezent, capacităţile de producţie ale României pe acest segment sunt de 3.100 şi, respectiv, 1.500.

Şi, în acest context, care sunt principalele surse de energie regenerabilă şi cum funcţionează acestea?

Ce este energia regenerabilă?

O definiţie simplă pentru energie regenerabilă este următoarea: acele energii care provin din surse care nu se epuizează niciodată sau care se regenerează singure. La acestea se adaugă şi faptul că în urma producerii energiei verzi rezultă emisii extrem de reduse de carbon.

În urma producerii energiei verzi rezultă emisii extrem de reduse de carbon

În categoria surselor de energie regenerabilă care nu se epuizează niciodată putem include energia solară, energia eoliană, hidroenergia, energia mareelor, energia osmotică şi energia geotermală.

Pe de altă parte, segmentul energiei care se regenerează singură include: biomasă, biodiesel, bioetanol și biogaz. Mai există şi energia nucleară, care este considerată tot energie verde, însă de multe ori pentru această sursă energetică se foloseşte termenul de „energie curată”.

Sursele de energie regenerabilă pot fi grupate în cinci categorii: solară, eoliană, acvatică, geotermală și biomasă

Surse de energie regenerabilă: Energia solară

Energia solară se produce prin transferul energiei luminoase radiată de Soare.

Instalațiile solare sunt de două tipuri. Este vorba de instalaţii termice (centrale termosolare) și fotovoltaice.

Cele fotovoltaice produc energie electrică gratis. Cele termice ajută la economisirea altor combustibili fosili. Mai exact, acestea pot reduce cu până la 75% consumul altor surse de energie tradiţionale.

Centralele termosolare folosesc lumina solară pentru a fierbe apa şi, după aceea, folosesc aburii pentru a produce energie electrică.

Principalul dezavantaj al acestui tip de energie este că soarele nu încălzeşte constant Pământul, în nicio zonă a lumii. În plus, costurile instalării de panouri solare este destul de ridicat.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în România, în perioada ianuarie-august 2018, energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice a fost de 1.236,8 milioane kWh

Surse de energie regenerabilă: Energia eoliană

Energia eoliană este produsă prin transferul energiei vântului către o turbină numită tot eoliană. Astfel, energia vântului este folosită la antrenarea elicelor turbinelor pentru a genera electricitate.

Mai exact, noţiunea de energie eoliană poate fi tradusă şi drept procesul de conversie a energiei cinetice a maselor de aer în lucru mecanic cu ajutorul motoarelor eoliene (turbine eoliene) care acţionează convertoare electromecanice (generatoare) pentru producerea energiei electrice.

Cea mai mare parte dintre parcurile eoliene se găseşte la altitudini mari, motivul fiind existența vânturilor permanente, cu viteze de peste 160 km/h.

Energia produsă de centralele electrice eoliene din România, în primele opt luni din 2018, a fost de 4.188,3 milioane de kWh

Surse de energie regenerabilă: Hidroenergia

Una dintre cele mai curate energii este cea produsă cu ajutorul apelor curgătoare. Hidroenergia deţine, aşadar, un loc fruntaș în clasamentul surselor de energie regenerabilă.

.

.

Energia produsă de apele curgătoare, acumulate în lacuri de acumulare, asigură un procent ridicat din totalul consumului energetic, la nivel mondial.

Mai exact, apa curgătoare din râuri sau fluvii pune în mişcare o turbină cu apă şi un generator, care generează energie.

Nivelul de energie produs de o hidrocentrală variază în funcţie de volumul apei curgătoare şi de diferenţa de înălţime dintre sursa de apă şi gura de scurgere a acesteia.

Chiar dacă hidrocentralele nu produc emisii de carbon, acestea au un impact negativ asupra mediului înconjurător, afectând biodiversitatea zonelor în care sunt amplasate.

În perioada ianuarie-august 2018, producţia din hidrocentralele României a fost de 13.575,1 milioane kWh

Surse de energie regenerabilă: Energia mareelor şi valurilor

Tot în categoria energiei acvatice intră şi cea produsă de maree (flux şi reflux) şi de valuri.

Energia mareelor este generată de curenţii mărilor şi oceanelor. Generatoarele folosite sunt asemănătoare cu cele ale energiei eoliene, incluzând o serie de palete, care sunt puse în mişcare de acţiunea curenţilor.

Oceanele şi mările deţin un imens potenţial energetic care poate fi valorificat

Energia valurilor oceanelor şi a mărilor poate fi produsă cu ajutorul procesului de desalinizare. Tehnologia include un dispozitiv plutitor, care stă la suprafaţa apei şi care pompează apa în rezervoare uriaşe.

Surse de energie regenerabilă: Energia geotermală

Energia geotermală este produsă prin captarea căldurii interne a Terrei. Acest tip de energie poate fi produsă în trei tipuri de centrale. Este vorba de centrale cu abur uscat, captatoare şi centrale binare.

Centralele cu abur uscat captează aburul rezultat în urma fracturării scoarţei pământului, abur care  pune în mişcare o turbină. După aceea, turbina acţionează un generator.

Centralele captatoare preiau apa fierbinte din Pământ. Aceasta fierbe pe măsură ce ajunge la suprafaţă, iar apoi aburul acţionează o turbină care produce energia.

În centralele binare, energia se produce prin fierberea apei care curge prin schimbătoare de căldură care acţionează turbina.

Surse de energie regenerabilă: Biomasa şi biocarburanții

Combustibilii alternativi sunt reprezentați de orice materie care poate fi folosită pentru acţionarea motoarelor. Aceştia au randament energetic ridicat şi nu poluează.

Biocombustibilii, care provin din biomasă, sunt: bioetanol, biogazul, biometanol, biodiesel, bioalcoolul şi biocombustibilul solid (pelete şi brichete).

Acestora li se adaugă combustibilii din biomasa produsă în agricultură, care pot fi arşi în motoare cu ardere internă sau în boilere.

Când biomasa este arsă, ea eliberează mai puţin carbon decât cel absorbit de plante

Astfel, biomasa se poate produce din uleiuri şi grăsimi vegetale şi animale sau din orice alte deşeuri agricole.

De asemenea, biomasa solidă se poate produce din lemn, rumeguş, paie, gunoi menajer, resturi agricole, cereale energetice necomestibile, salcie energetică, resturi de lemn, crengi şi iarbă sau fân.

Energia din surse regenerabile la nivelul Uniunii Europene a crescut puternic recent. Mai exact, ponderea energiei verzi în consumul final de energie a ajuns la o valoare aproape dublă în ultimii ani. Nivelul a crescut de la aproximativ 8,5 % în 2004 până la 17 % în 2016. Cu toate acestea, mai este mult până când se vor atinge ţintele asumate, de 24% pentru anul 2020 şi de 32% pentru 2030.