Indicatorul de Încredere Macroeconomică s-a majorat în luna iulie

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a înregistrat o creștere semnificativă în luna iulie, pe fondul confirmării ratingului investment grade al României de către agențiile internaționale de rating. Cu toate acestea, analiștii financiari avertizează că economia românească se află în continuare într-o zonă de vulnerabilitate, iar riscul unei recesiuni rămâne ridicat.

Potrivit datelor publicate de Asociația CFA România, Indicatorul de Încredere Macroeconomică a crescut cu 6,7 puncte în luna iulie, ajungând la 44,2 puncte. Evoluția reflectă o îmbunătățire a percepției analiștilor financiari asupra perspectivelor economiei românești, într-un context în care menținerea calificativului investment grade a contribuit la consolidarea încrederii.

Condițiile curente și anticipațiile s-au îmbunătățit

Creșterea indicatorului general a fost susținută atât de o evaluare mai favorabilă a situației economice actuale, cât și de o îmbunătățire a așteptărilor pentru următoarea perioadă.

Indicatorul condițiilor curente s-a majorat cu 8,1 puncte, până la valoarea de 36,9 puncte. În același timp, Indicatorul anticipațiilor a crescut cu 6,1 puncte, atingând 47,9 puncte.

Evoluția celor două componente indică o percepție ceva mai optimistă în rândul analiștilor financiari, însă nivelurile înregistrate nu elimină semnalele de avertizare privind dinamica economiei. Creșterea încrederii vine într-un moment în care România continuă să se confrunte cu presiuni bugetare, inflaționiste și cu perspectiva unei perioade de stagnare economică.

Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a explicat că majorarea indicatorului de încredere a avut loc în contextul confirmării ratingului investment grade al României de către agențiile de rating. Potrivit acestuia, îmbunătățirea încrederii în economie a fost însoțită de o ameliorare semnificativă a anticipațiilor privind inflația, cursul de schimb și ratele dobânzilor.

În același timp, reprezentantul CFA România atrage atenția că economia va continua să stagneze, iar riscul de recesiune rămâne de actualitate.

Inflația ar urma să scadă în următoarele 12 luni

Analiștii financiari au devenit mai optimiști și în ceea ce privește evoluția inflației. Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni, respectiv pentru august 2027, a coborât la 6,32%, față de valoarea anticipată în exercițiul anterior.

Un procent de 90% dintre participanții la sondaj estimează că rata inflației se va reduce în următoarele 12 luni comparativ cu nivelul actual. Așteptările privind temperarea presiunilor inflaționiste reprezintă unul dintre elementele care au contribuit la îmbunătățirea perspectivei economice.

Totuși, nivelul anticipat al inflației rămâne unul ridicat, ceea ce arată că procesul de dezinflație este departe de a fi încheiat. Pentru populație și companii, persistența unor prețuri ridicate continuă să afecteze puterea de cumpărare, consumul și deciziile de investiții.

Leul este așteptat să se deprecieze

În ceea ce privește cursul de schimb, majoritatea covârșitoare a participanților la sondaj estimează o depreciere a leului în următoarele 12 luni.

Astfel, 84% dintre respondenți anticipează o depreciere a monedei naționale față de euro, în timp ce 16% se așteaptă la o stagnare a cursului. Pentru orizontul de șase luni, valoarea medie anticipată pentru cursul EUR/RON este de 5,2901 lei pentru un euro.

Așteptările privind evoluția cursului valutar reprezintă un indicator important pentru companii și investitori, în condițiile în care deprecierea leului poate avea efecte asupra costurilor importurilor, prețurilor și inflației. În același timp, evoluția monedei naționale rămâne strâns legată de situația finanțelor publice, de fluxurile de capital și de percepția investitorilor asupra economiei românești.

Piața imobiliară, privită cu prudență

Și în privința pieței rezidențiale, participanții la sondaj au o perspectivă prudentă. Majoritatea analiștilor nu se așteaptă la o creștere semnificativă a prețurilor locuințelor în următoarele 12 luni.

Potrivit sondajului, 69% dintre participanți anticipează o stagnare a prețurilor proprietăților rezidențiale din orașe, în timp ce 21% estimează o scădere. Doar o parte redusă a respondenților consideră că prețurile ar putea urma o evoluție ascendentă.

În același timp, 74% dintre participanți consideră că prețurile actuale ale proprietăților rezidențiale sunt supraevaluate. Doar 11% dintre analiști apreciază că acestea sunt corect evaluate.

Percepția privind supraevaluarea locuințelor poate avea implicații asupra deciziilor de cumpărare și investiții, mai ales într-un context caracterizat de dobânzi, costuri de finanțare și presiuni asupra veniturilor disponibile.

Deficitul bugetar rămâne o problemă importantă

În ceea ce privește finanțele publice, anticipațiile analiștilor indică o ușoară îmbunătățire a perspectivei privind deficitul bugetar pentru anul 2026. Prognoza medie pentru deficitul bugetului de stat s-a redus cu 0,2 puncte procentuale față de exercițiul anterior, ajungând la 6,2% din PIB.

Chiar și în aceste condiții, nivelul anticipat rămâne ridicat și indică persistența unor dezechilibre importante în finanțele publice. Reducerea deficitului reprezintă una dintre principalele provocări pentru autorități, în condițiile în care consolidarea fiscală trebuie realizată fără a afecta puternic activitatea economică.

În același timp, analiștii estimează că datoria publică exprimată ca procent din PIB va ajunge la 63% în următoarele 12 luni. Creșterea gradului de îndatorare poate limita spațiul de manevră al autorităților și poate amplifica presiunile asupra costurilor de finanțare ale statului.

Economia României, aproape de stagnare

Unul dintre cele mai importante semnale din sondajul CFA România este legat de perspectivele de creștere economică. Anticipațiile pentru anul 2026 au rămas în jurul valorii de 0%.

Această perspectivă indică un risc ridicat de recesiune și sugerează că economia românească ar putea traversa o perioadă de stagnare. Într-un asemenea scenariu, consumul, investițiile și activitatea companiilor ar putea avea o evoluție modestă.

Creșterea încrederii macroeconomice înregistrată în luna iulie nu trebuie, prin urmare, interpretată drept o schimbare radicală a perspectivelor economice. Mai degrabă, rezultatele sondajului indică o îmbunătățire a sentimentului analiștilor, în condițiile în care unele dintre riscurile majore s-au mai temperat, dar problemele structurale ale economiei rămân.

Petrolul Brent, estimat la 87 de dolari pe baril

În cadrul sondajului din luna iulie a fost inclusă și o întrebare referitoare la evoluția prețului petrolului Brent în următoarele 12 luni, pe fondul tensiunilor geopolitice și al războiului din Iran.

Participanții au indicat un preț mediu anticipat de 87 de dolari pentru un baril de petrol Brent. Asociația CFA România subliniază însă că incertitudinea în ceea ce privește această estimare rămâne extrem de ridicată.

Evoluția prețului petrolului este relevantă pentru economia României prin efectele pe care le poate avea asupra inflației, costurilor de transport, prețurilor la energie și cheltuielilor companiilor. Orice escaladare a tensiunilor geopolitice poate modifica rapid perspectivele privind prețurile energiei.

Încredere mai mare, dar riscuri economice persistente

Rezultatele sondajului CFA România din luna iulie conturează o imagine mixtă asupra economiei. Pe de o parte, creșterea Indicatorului de Încredere Macroeconomică arată că analiștii financiari privesc ceva mai favorabil evoluțiile economice. Confirmarea ratingului investment grade al României a contribuit la consolidarea acestei percepții, în timp ce anticipațiile privind inflația, cursul de schimb și dobânzile s-au îmbunătățit.

Pe de altă parte, economia este așteptată să stagneze în 2026, iar riscul de recesiune rămâne ridicat. Deficitul bugetar este în continuare important, datoria publică este estimată în creștere, iar leul este anticipat să se deprecieze în raport cu euro.

Citește și Piața de birouri din București a crescut, dar rămâne sub nivelurile pre-pandemie