În contextul creșterii accelerate a prețurilor, România se confruntă cu cea mai mare inflație din ultimii 19 ani. În România, rata inflației a crescut substanțial în ultimele luni. Datele oficiale arată că nivelul de majorare a prețurilor este peste prognozele oficiale, iar economiștii spun că românii percep inflația reală la 35%. Rata inflației a crescut la 15,9% în luna septembrie, față de 15,3%, cât a fost în august, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.

În contextul creșterii accelerate a prețurilor, avem cea mai mare inflație din ultimii 19 ani. Scumpirile cele mai substanțiale s-au înregistrat la mărfurile alimentare (19%), urmate de mărfurile nealimentare și servicii.

Dintre alimentele de bază, conform datelor INS, cel mai mult s-a scumpit zahărul, cu un avans de 50% faţă de septembrie 2021, şi cu 15,33% faţă de luna august 2022. De asemenea, uleiul s-a scumpit cu 46,98%, comparativ cu septembrie 2021, şi cu 0,32% faţă de nivelul din august 2022.

Cartofii s-au scumpit cu 42,83%, comparativ cu septembrie 2021, şi cu 9,98% faţă de august 2022.

Scăderea puterii de cumpărare în timp

Inflația reprezintă creșterea prețurilor, care poate fi tradusă ca scăderea puterii de cumpărare în timp. Rata cu care scade puterea de cumpărare poate fi reflectată în creșterea medie a prețului unui coș de bunuri și servicii selectate într-o anumită perioadă de timp.

Inflația urmărește măsurarea impactului general al modificărilor prețurilor asupra consumatorilor.

 Inflația urmărește măsurarea impactului general al modificărilor prețurilor asupra consumatorilor

Cauzele inflației record din 2022

În 2022, ratele inflației din întreaga lume au ajuns la cele mai ridicate niveluri de la începutul anilor 1980. Deși nu există un singur motiv pentru această creștere rapidă a prețurilor globale, o serie de evenimente au sta la baza acestei majorări.

Un motiv al creșterii inflației este reprezentat de situația generată de pandemia de coronavirus. Starea de urgență impusă la nivel mondial a dus la multe măsuri restrictive care au perturbat considerabil lanțurile globale de aprovizionare, de la închiderea fabricilor, până la blocajele din porturi.

Un motiv al creșterii inflației este reprezentat de situația generată de pandemia de coronavirus

În același timp, guvernele au emis măsuri de stimulare pentru a reduce impactul financiar asupra persoanelor fizice și întreprinderilor. Apariția vaccinurilor anti-COVID a dus la o revenirea rapidă a schimburilor economice. Astfel, cererea (alimentată parțial de fondurile puse la dispoziție de autorități și ratele scăzute ale dobânzilor) a depășit rapid oferta, ceea ce a dus al o creștere a prețurilor.

Măsuri pentru temperarea inflației. Războiul din Ucraina

La toate acestea se adaugă și invazia Ucrainei de către Rusia la începutul anului 2022, care a adus o serie de sancțiuni economice și restricții comerciale asupra Rusiei, limitând aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale. Prețurile alimentelor au crescut, deoarece recoltele mari de cereale ale Ucrainei nu au putut fi exportate. Așadar, războiul a determinat creșterea prețurilor la carburanți și alimente, fapt care s-a resimțit în avansul inflației din ultima perioadă.

Războiul din Ucraina a determinat creșterea prețurilor la carburanți și alimente

Conform BNR, preţurile pot să crească din două motive: creşterea cererii de bunuri şi servicii sau scăderea ofertei de bunuri și servicii (factor nemonetar) și creşterea cantităţii de bani din economie (factor monetar).

.

.

Măsuri pentru temperarea inflației

Pentru a combate creșterea inflației, autoritățile (în cele mai multe cazuri, banca centrală) iau măsurile necesare pentru a gestiona masa monetară și creditul astfel încât să mențină inflația în limite acceptabile și să asigure buna funcționare a economiei.

Prima și cea mai importantă măsură pentru a controla inflația este reprezentă de creșterea ratelor dobânzii de politică monetară. O rată mai ridicată a dobânzilor impuse de banca centrală aduce o creștere economică mai mică și o inflație mai scăzută, întrucât banii devin mai „scumpi” în cazul împrumuturilor.

Măsuri pentru temperarea inflației. Prima și cea mai importantă măsură pentru a controla inflația este reprezentă de creșterea ratelor dobânzii de politică monetară

O altă măsură are în vedere managementul masei monetare. Există o corelație importantă între masa monetară și inflație, astfel încât inflația poate fi controlată și prin reglarea masei monetare.

Politicile de aprovizionare pot, de asemenea, aduce o temperare a inflației. Acestea susțin productivitatea și eficiența economiei, determinând o scădere a costurilor pe termen lung.

Și politicile fiscale pot avea un impact asupra inflației. Un nivel mai mare al impozitului pe venit ar putea reduce cheltuielile, cererea și presiunile inflaționiste.

Responsabilitatea de a ține sub control inflația

Autoritatea de reglementare financiară a unei țări trebuie să își asume responsabilitatea de a ține sub control inflația. Acest lucru se poate realiza prin implementarea unor măsuri de politică monetară, care au în vedere dimensiunea și ritmul de creștere a masei monetare. De asemenea, trebuie avute în vedere obiectivele politicii monetare și promovarea unui mediu financiar stabil.

Stabilitatea prețurilor – sau un nivel relativ constant al inflației – permite actorilor economici să planifice viitorul, deoarece știu ce evoluție vor avea produsele și serviciile de care au nevoie.

Măsuri pentru temperarea inflației. Stabilitatea prețurilor – sau un nivel relativ constant al inflației – permite actorilor economici să planifice viitorul

Inflația poate fi atât bună, cât și rea pentru economie

Economiștii spun că inflația poate fi atât bună, cât și rea pentru economie. O inflație prea mare este, în general, considerată toxică pentru o economie, dar și o inflație prea mică este, de asemenea, considerată dăunătoare.

În general, inflația ridicată dăunează unei economii întrucât erodează puterea de cumpărare și banii economisiți. Cu toate acestea, poate avea un efect pozitiv asupra debitorilor, deoarece, ajustată în funcție de inflație, valoarea datoriilor restante se micșorează în timp.

Pe de altă parte, o inflație prea mică nu susține creșterea economică a unei țări și poate avea efecte negative pe termen lung. Așadar, mulți economiști pledează pentru un nivel mediu al inflației de aproximativ 2% pe an.

Citeşte şi Lansarea Programului Iluminat Public 2022. Ce buget alocă AFM?